Fișa de tipărit „Proiectul clasei: o problemă din comunitate”, completată, pe o bancă de școală
Ghid pentru părinți și profesori

Educația civică pentru copii: ce învață de la clasa a III-a la a VIII-a și cum o faci vie

Reguli, drepturi, comunitate și democrație: ce scrie în programele școlare, pe clase, valorile civice, sfaturi pentru acasă și 12 activități pentru clasă.

De Asociația Maxwell România · Revizuit de Sorin Popa · Publicat pe 20 noiembrie 2026 · 9 minute de citit

470 puncte au obținut elevii români de clasa a VIII-a la testul internațional de educație civică. Media țărilor: 508 Sursa: ICCS 2022
86% dintre ei au votat reprezentantul clasei în consiliul elevilor. Media: 78% Sursa: ICCS 2022
55% fac voluntariat în grupuri care ajută comunitatea. Media: 37% Sursa: ICCS 2022
6 ani de educație civică și socială la școală, de la clasa a III-a la a VIII-a, câte o oră pe săptămână Sursa: Programele școlare
Pe scurt

Educația civică îl învață pe copil să trăiască bine împreună cu ceilalți: reguli, drepturi și îndatoriri, valori, comunitate și democrație. Este materie în clasele a III-a și a IV-a și continuă în gimnaziu cu Educația socială, câte o oră pe săptămână, până în clasa a VIII-a.

Mai jos găsiți, pe clase, ce învață copilul și ce puteți face acasă, ce știu elevii români după studiul internațional ICCS, valorile civice și 12 activități, cu fișe de tipărit.

Test de 2 minute

Ce știi despre educația civică a copilului? 5 întrebări

Alege răspunsul care ți se pare potrivit. După fiecare întrebare vezi explicația, iar la final primești fișele de activități, gratuit.

Nu este un test psihologic. Răspunsurile vin din acest ghid și din sursele lui.

Situația 1 din 5

Copilul tău e în clasa a VII-a.

Ce temă are la Educație socială?

Corect. Nu chiar.

În clasa a VII-a, elevii învață despre drepturile omului, Constituție, legi, alegeri și societatea civilă. Educația interculturală e în clasa a VI-a, iar cea economico-financiară în a VIII-a.

Situația 2 din 5

Copilul se plânge că regulile casei „nu sunt corecte”.

Ce îl ajută mai mult?

Corect. Nu chiar.

Programa de clasa a III-a propune un regulament al clasei scris de copii, cu drepturi și îndatoriri. Acasă merge la fel: regulile la care a contribuit le respectă mai ușor.

Situația 3 din 5

La testul internațional ICCS 2022, elevii români de clasa a VIII-a...

Ce au arătat?

Corect. Nu chiar.

Au obținut 470 de puncte, față de media de 508, dar 55% fac voluntariat (media: 37%) și 86% au votat reprezentantul clasei (media: 78%).

Situația 4 din 5

Copilul îți arată o postare care pare revoltătoare.

Ce întrebare îl învață gândirea critică?

Corect. Nu chiar.

Deosebirea dintre fapte și opinii e prima temă de gândire critică din clasa a V-a. Se exersează cel mai bine pe știrile reale.

Situația 5 din 5

Un coleg nou stă mereu singur în pauză.

Ce comportament învață copilul la Educație civică?

Corect. Nu chiar.

Programa de clasa a IV-a pune față în față comportamentul prosocial (ajutor, cooperare, toleranță) și pe cel antisocial. Gestul mic de incluziune e civică în practică.

Ai răspuns corect la 0 din 5.

Știi foarte bine ce învață copilul.

Fișele de activități vă dau 12 idei pe vârste, plus fișa pentru proiectul clasei despre o problemă din comunitate.

Știi mare parte.

Ghidul are, pe clase, ce învață copilul la Educație civică și Educație socială și ce puteți face acasă. Fișele sunt gata de tipărit.

Merită să citești ghidul.

Educația civică are șase ani de școală, de la clasa a III-a la a VIII-a. Ghidul îi explică pe înțelesul părinților, iar fișele vă dau activități de făcut împreună.

Ce este educația civică

Educația civică este partea educației care îl pregătește pe copil să fie un membru bun al grupurilor din care face parte: familia, clasa, cartierul, țara. Învață regulile și de ce există, drepturile lui și ale celorlalți, cum se iau deciziile împreună și cum poate schimba ceva, legal și cu argumente.

Nu e o materie de învățat pe de rost. Programa de clasele a III-a și a IV-a are trei scopuri: să aplice reguli de purtare în viața de zi cu zi, să arate un comportament moral și civic în locurile pe care le cunoaște și să coopereze cu ceilalți. Ce contează e ce face copilul, nu ce recită.

Ce știu elevii români

În 2022, România a participat pentru prima dată la studiul internațional de educație civică ICCS, cu elevi de clasa a VIII-a.

Elevii români de clasa a VIII-a, față de media țărilor din studiu

Procente din elevii testați, ICCS 2022

RomâniaMedia țărilor ICCS
Fac voluntariat în grupuri care ajută comunitatea
România55%
Media37%
Au votat reprezentantul clasei în consiliul elevilor
România86%
Media78%
Au cel mai înalt nivel de cunoștințe civice (A)
România20%
Media30,6%
Au cunoștințe civice scăzute (nivelul D sau mai jos)
România25%
Media14,2%

Sursa: Edupedu.ro, despre rezultatele ICCS 2022, și Ministerul Educației. La nivelurile de cunoștințe, procentele pentru România sunt aproximative, așa cum au fost raportate. Scorul mediu al României: 470 de puncte, față de 508.

Elevii români vor să se implice mai mult decât media, dar știu mai puțin despre cum funcționează democrația.

Dorința de a face ceva e deja acolo: majoritatea fac voluntariat și votează la clasă. Ce lipsește sunt cunoștințele și exersarea: cum se face o lege, cine decide în oraș, cum ceri o schimbare. Aici ajută școala, și mai ales acasă.

Ce învață copiii, pe clase

Ce scrie în programele de Educație civică și Educație socială, rescris pe înțelesul părinților, și ce puteți face acasă în fiecare an. Textul întreg al programelor este la surse.

9 ani

Clasa a III-a

Educație civică

Ce înseamnă să fii o persoană și trăsăturile morale: bunătate, respect, sinceritate, curaj, modestie, încredere. Grija față de lucruri, plante și animale. Grupurile mici (familia, prietenii, clasa), regulile lor, drepturile și îndatoririle. Drepturile copilului.

Acasă: Faceți împreună regulile casei, cu drepturi și îndatoriri pentru toți, și puneți-le pe frigider.

10 ani

Clasa a IV-a

Educație civică

Locurile cărora le aparținem: localitatea, țara, Europa, cu simbolurile lor. Valorile (binele, altruismul, cinstea, respectul, responsabilitatea, solidaritatea) și normele. Comportamentul prosocial (ajutor, cooperare, toleranță, voluntariat) față de cel antisocial.

Acasă: Vizitați primăria sau un muzeu al orașului. Faceți împreună o faptă bună pentru cineva din bloc sau din cartier.

11 ani

Clasa a V-a

Educație socială: gândire critică și drepturile copilului

Cum pui întrebări bune, cum deosebești un fapt de o opinie, ce sunt stereotipurile și prejudecățile. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului: drepturi și responsabilități, instituțiile care îi apără pe copii, școala ca loc unde îți exerciți drepturile.

Acasă: Citiți o știre împreună și întrebați: ce e fapt aici și ce e părere? Cine a scris-o și de ce?

12 ani

Clasa a VI-a

Educație socială: educație interculturală

Diversitatea culturală, identitatea și tradițiile, raportul dintre „eu” și „ceilalți”. Valorile unei societăți interculturale și ce le încalcă: intoleranța, discriminarea, rasismul, xenofobia. Comunicarea dintre culturi.

Acasă: Gătiți o rețetă dintr-o altă cultură sau din altă regiune a țării și povestiți despre oamenii de acolo.

13 ani

Clasa a VII-a

Educație socială: educație pentru cetățenie democratică

Drepturile omului, Constituția României, separarea puterilor, statul de drept, cum se fac legile. Drepturile și libertățile cetățenilor și limitele lor, justiția, alegerile, societatea civilă, rolul presei. Un proiect al clasei despre o problemă din comunitate.

Acasă: Când mergeți la vot, povestiți-i înainte și după: ce alegem, de ce, cum ne-am informat.

14 ani

Clasa a VIII-a

Educație socială: educație economico-financiară

Dimensiunea economică a cetățeniei: drepturile consumatorului, bugetul, banca, asigurările, spiritul antreprenorial. Cetățeanul care știe să ceară, în scris, ce i se cuvine.

Acasă: Detalii și activități în ghidul nostru despre educația financiară pentru copii. Citește ghidul.

În clasele mici, de la pregătitoare la a II-a, regulile, emoțiile și prietenia se învață la Dezvoltare personală. Le găsiți în ghidul nostru despre Dezvoltarea personală. În gimnaziu, fiecare an are și un proiect al clasei, care ocupă cam un sfert din orele anului.

Valorile civice

Un cetățean bun e, înainte de toate, un om cu caracter. Programa de clasa a IV-a numește direct valorile: binele, cinstea, respectul, responsabilitatea, solidaritatea. Iată-le pe înțelesul copiilor.

Respect

Îl ascult pe celălalt până la capăt, chiar dacă nu sunt de acord cu el.

Responsabilitate

Fac ce am promis grupului și îmi asum ce n-a ieșit.

Cinste

Spun adevărul, la vot, la test și când greșesc.

Solidaritate

Ajut când cineva are nevoie, chiar dacă nu e prietenul meu.

Toleranță

Oamenii diferiți de mine au aceleași drepturi ca mine.

Curaj civic

Spun ce e greșit, cu calm, chiar dacă sunt singurul.

Asta face și Asociația Maxwell România în școli: îi ajută pe copii să aleagă după valori, să-și asume ce aleg și să-i influențeze bine pe ceilalți. Pentru gimnaziu, programul are trei ani, unul pentru fiecare ghid:

Eu Aleg

Autocunoaștere și valori: cine sunt și ce e important pentru mine.

Eu Acționez

Responsabilitate și colaborare: ce fac eu pentru grupul meu și pentru comunitate.

Eu Inspir

Influență pozitivă și reziliență: cum îi pot ajuta pe alții să crească.

Ghidurile sunt anii opționalului „Educație pentru viață”, pentru clasele a V-a - a VII-a, pe care îl poate alege orice școală din România, și fac parte din programul nostru de dezvoltare personală pentru elevi. Dacă vreți să faceți voluntariat împreună cu copilul, citiți ghidul despre voluntariatul în educație.

Cum o faci vie acasă

Șase obiceiuri care fac din familie prima școală de civică. Sunt propunerile noastre.

1

Regulile casei, făcute împreună

Copilul respectă mai ușor regulile la care a contribuit. Scrieți-le împreună, cu drepturi și îndatoriri pentru toți, inclusiv pentru adulți.

2

Ședința familiei

O dată pe săptămână, 15 minute: ce a mers, ce nu, ce hotărâm. Fiecare are un vot, iar copilul învață cum se ia o decizie în grup.

3

Întrebați „ce crezi tu?”

Și ascultați răspunsul până la capăt. Un copil care își spune părerea acasă o va spune și la clasă, la vot, în comunitate.

4

Faptă, nu doar opinie

Ceva concret pentru alții: o plimbare cu câinele bătrânei de la parter, o donație de cărți, o curățenie în parc.

5

Știrile, explicate

Alegeți o știre pe săptămână, potrivită vârstei. Întrebați: cine a hotărât asta, cine e afectat, ce am face noi?

6

Arătați, nu doar spuneți

Copiii văd cum vorbiți despre vecini, despre polițist, despre cei care nu gândesc ca voi. Exemplul vostru e prima lor lecție de civică.

Fișele de activități, de tipărit

Ce învață copilul pe clase, sfaturile, cele 12 activități și fișa pentru proiectul clasei despre o problemă din comunitate. Gratuit, în PDF.

Descarcă fișele (PDF)

12 activități pe vârste

Apasă pe o activitate ca să vezi pașii, ce vă trebuie și cât durează. Regulamentul clasei, „Mâinile mici fac fapte mari”, dilemele „Ce faci dacă...?”, campania pentru primar, legea școlii și proiectul despre comunitate pornesc de la programele școlare. Celelalte sunt propunerile noastre.

1. Eu și grupul meu

Pentru clasele a III-a și a IV-a

Regulamentul clasei, cu drepturi și îndatoriri

Activitate din programa de clasa a III-a: clasa își scrie singură regulile.

50 de minute8-10 ani
Cum faceți
  1. Copiii propun, pe bilețele, ce drepturi vor avea în clasă: să fiu ascultat, să mă joc în pauză.
  2. Pentru fiecare drept, găsesc îndatorirea care îl face posibil: ca să fiu ascultat, îi ascult și eu pe ceilalți.
  3. Votează cele mai importante 6-8 perechi.
  4. Le scriu frumos pe o planșă și semnează toți.
Ce vă trebuie

Bilețele, o planșă mare, carioci.

Ce rămâne: Fiecare drept vine cu o îndatorire, iar regulile sunt ale noastre.

Mâinile mici fac fapte mari

Proiect propus de programa de clasa a III-a: clasa alege o faptă bună și o face împreună.

O săptămână8-11 ani
Cum faceți
  1. Copiii propun fapte bune pentru școală sau cartier: o grădină de flori, cărți pentru cei mici, felicitări pentru un cămin de bătrâni.
  2. Votează una și împart sarcinile: cine aduce, cine face, cine duce.
  3. O fac împreună, într-o săptămână.
  4. Povestesc ce au simțit și ce a schimbat fapta lor.
Ce vă trebuie

Depinde de faptă. Acordul școlii, dacă ieșiți din clasă.

Ce rămâne: Și un copil poate schimba ceva în jurul lui.

Simbolurile țării și ale Europei

Copiii fac un colaj cu locurile cărora le aparțin: orașul, țara, Europa.

45 de minute9-10 ani
Cum faceți
  1. Pe o foaie mare, desenează trei cercuri, unul în altul: localitatea, România, Uniunea Europeană.
  2. În fiecare cerc lipesc sau desenează simbolurile: stema orașului, drapelul, imnul, drapelul UE.
  3. Notează zilele de sărbătoare: 1 Decembrie, Ziua Europei (9 mai), ziua orașului.
Ce vă trebuie

O coală mare, reviste, lipici, creioane colorate.

Ce rămâne: Aparțin, în același timp, unui oraș, unei țări și Europei.

Ce faci dacă...?

Dileme scurte din viața copiilor, discutate în grup, ca în programa de clasa a IV-a.

30 de minute9-12 ani
Cum faceți
  1. Citiți o situație: un coleg nou stă singur în pauză. Ai găsit un portofel. Prietenul tău copiază la test.
  2. Fiecare spune ce ar face și de ce.
  3. Discutați: ce valoare e în joc? respectul, cinstea, solidaritatea?
  4. Clasa alege un răspuns pe care îl pot pune toți în practică.
Ce vă trebuie

Cartonașe cu situații.

Ce rămâne: Valorile se văd în ce fac, nu în ce spun.

2. Drepturi și opinii

Pentru clasele a V-a și a VI-a

Fapt sau opinie?

Elevii sortează propoziții dintr-o știre în fapte și opinii.

35 de minute11-13 ani
Cum faceți
  1. Alegeți o știre scurtă despre școală sau oraș.
  2. Elevii subliniază cu verde faptele (se pot verifica) și cu roșu opiniile (cineva crede).
  3. Discutați propozițiile greu de încadrat.
  4. Fiecare rescrie o opinie ca fapt verificabil sau invers.
Ce vă trebuie

Știrea tipărită, două culori.

Ce rămâne: Înainte să cred sau să distribui, întreb: e fapt sau părere?

Harta drepturilor copilului

Elevii aleg drepturi din Convenția ONU și caută unde se văd, sau nu, în viața lor.

50 de minute11-12 ani
Cum faceți
  1. Folosiți versiunea pentru copii a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului.
  2. Fiecare grupă primește un drept: la educație, la joacă, la opinie, la protecție.
  3. Grupa caută: unde îl văd respectat? unde nu? cine mă poate ajuta?
  4. Fac un afiș pentru holul școlii.
Ce vă trebuie

Versiunea pentru copii a Convenției, coli, carioci.

Atenție: Dacă un copil spune că drepturile lui sunt încălcate acasă sau la școală, ascultați-l și cereți ajutor: Telefonul Copilului, 116 111, gratuit.

Ce rămâne: Am drepturi, le cunosc și știu cui să cer ajutor.

Interviul cu bunicii

Elevul află cum se trăia în altă epocă sau în altă cultură, de la cineva din familie.

O seară, apoi 30 de minute în clasă11-13 ani
Cum faceți
  1. Elevul pregătește 5 întrebări: cum era școala? ce tradiții aveați? ce drepturi nu aveați?
  2. Face interviul și îl notează.
  3. În clasă, fiecare povestește ce l-a surprins.
Ce vă trebuie

Un caiet sau un telefon pentru înregistrare, cu acordul celui intervievat.

Ce rămâne: Identitatea mea vine de undeva, iar alții au povești diferite.

Ce avem în comun

Un joc de educație interculturală: elevii descoperă tradiții diferite și valori comune.

45 de minute11-13 ani
Cum faceți
  1. Fiecare elev aduce o tradiție din familia lui: o mâncare, un cântec, o sărbătoare.
  2. Clasa le așază pe o hartă.
  3. Căutați împreună ce au în comun: familia, generozitatea, bucuria de a fi împreună.
Ce vă trebuie

O hartă mare, bilețele.

Ce rămâne: Diferențele ne îmbogățesc, valorile ne apropie.

3. Comunitate și democrație

Pentru clasele a VII-a și a VIII-a

Candidez pentru funcția de primar

Joc de rol din programa de clasa a VII-a: o campanie electorală în clasă.

2 ore13-14 ani
Cum faceți
  1. Trei-patru elevi sunt candidați la funcția de primar al localității. Fiecare are o echipă.
  2. Echipele scriu un program cu trei promisiuni realiste și un afiș.
  3. Candidații își prezintă programul, iar clasa le pune întrebări.
  4. Votul e secret, cu buletine și urnă. Discutați apoi: după ce am votat?
Ce vă trebuie

Coli, buletine de vot, o cutie pe post de urnă.

Ce rămâne: Votul e o alegere informată, nu o simpatie.

Proiectul clasei: o problemă din comunitate

După modelul Proiectul Cetățeanul din programă: clasa alege o problemă reală și propune o soluție.

Câteva săptămâni13-14 ani
Cum faceți
  1. Clasa face o listă de probleme din școală sau din cartier și votează una.
  2. Află cine răspunde de ea: școala, primăria, o altă instituție.
  3. Propune o soluție, cu pași și costuri aproximative.
  4. Scrie o scrisoare către cine poate decide și cere o întâlnire.
  5. Prezintă proiectul părinților și comunității.
Ce vă trebuie

Fișa „Proiectul clasei” din PDF.

Ce rămâne: Știu cine decide și cum îi pot cere, legal, o schimbare.

O lege, de la idee la vot

Dramatizare propusă de programă: elevii fac o „lege” a școlii, cu dezbatere și vot.

50 de minute13-14 ani
Cum faceți
  1. Pornim de la o propunere: telefoanele în pauze, de exemplu.
  2. Un grup scrie propunerea, altul o critică, altul propune modificări.
  3. Clasa dezbate, respectând timpul și rândul la cuvânt.
  4. Votul final. Discutați: cum se face o lege adevărată, în Parlament?
Ce vă trebuie

Un cronometru, coli.

Ce rămâne: O regulă bună se face cu argumente, nu cu cine strigă mai tare.

Consiliul elevilor, pe bune

Elevii află ce face consiliul elevilor din școala lor și propun ceva prin el.

50 de minute, apoi urmărire12-14 ani
Cum faceți
  1. Invitați reprezentantul clasei sau președintele consiliului elevilor să povestească ce face.
  2. Elevii aleg o propunere pentru școală.
  3. O scriu clar: problema, soluția, cine ajută.
  4. Reprezentantul o duce la consiliu. Urmăriți ce se întâmplă cu ea.
Ce vă trebuie

O oră cu reprezentantul, o foaie pentru propunere.

Ce rămâne: Vocea elevilor are deja un drum în școală. Îl folosesc.

Întrebări frecvente

Ce este educația civică?

Este partea educației care îl învață pe copil să trăiască bine împreună cu ceilalți: reguli, drepturi și îndatoriri, valori, cum funcționează comunitatea și statul și cum poate participa la deciziile care îl privesc.

În ce clase se face educație civică?

Educația civică este materie în clasele a III-a și a IV-a, o oră pe săptămână. În gimnaziu continuă Educația socială, tot o oră pe săptămână: gândire critică și drepturile copilului (a V-a), educație interculturală (a VI-a), educație pentru cetățenie democratică (a VII-a), educație economico-financiară (a VIII-a).

Ce învață copiii la Educație civică în clasa a III-a?

Ce înseamnă să fii o persoană, trăsăturile morale (bunătate, respect, sinceritate, curaj), grija față de lucruri, plante și animale, grupurile mici cu regulile lor și drepturile copilului.

Ce învață în clasa a IV-a?

Locurile cărora le aparțin (localitatea, țara, Europa) și simbolurile lor, valorile și normele morale, comportamentul prosocial, cum ar fi ajutorul, cooperarea, toleranța și voluntariatul, și drepturile copilului.

Ce este Educația socială din gimnaziu?

Este materia care continuă educația civică în clasele a V-a - a VIII-a, cu o temă pentru fiecare an și un proiect al clasei. În clasa a VII-a, elevii învață despre Constituție, separarea puterilor, legi, justiție, alegeri și societatea civilă.

Cum stau elevii români la educație civică?

La studiul internațional ICCS 2022, elevii români de clasa a VIII-a au obținut 470 de puncte, sub media de 508. În schimb, sunt mai implicați decât media: 55% fac voluntariat, iar 86% au votat reprezentantul clasei.

Ce pot face părinții acasă?

Să facă regulile casei împreună cu copilul, să țină o scurtă ședință a familiei, să-l întrebe ce crede și să-l asculte, să facă împreună fapte bune concrete și să discute știrile pe înțelesul lui. În ghid sunt șase sfaturi și 12 activități.

Ce legătură are educația civică cu valorile?

Educația civică pornește de la valori: respect, responsabilitate, cinste, solidaritate, toleranță. Programa de clasa a IV-a le numește direct. Un cetățean bun e, înainte de toate, un om cu caracter.

John C. Maxwell zâmbind, pe scenă
De unde vin lecțiile noastre

Programele asociației pornesc de la ideile lui John C. Maxwell, autor a peste 100 de cărți despre leadership. Ideea care le leagă: influența se construiește din caracter, iar caracterul se formează de mic.

Ghidurile „Eu Aleg”, „Eu Acționez” și „Eu Inspir”, folosite în școli, au fost create de fundația lui nonprofit, Maxwell Leadership Foundation, iar Asociația Maxwell România le-a tradus și adaptat pentru școlile de la noi. Despre John C. Maxwell și programul pentru școli.

Revizuit de

Sorin Popa, președintele Asociației Maxwell România și al Maxwell Leadership România.

Ultima revizuire: 20 noiembrie 2026. Scris de echipa Asociației Maxwell România.

Surse

Ce învață copiii pe clase vine din programele școlare. Cifrele vin din studiul internațional ICCS 2022. Sfaturile și o parte din activități sunt propunerile noastre.

  1. Programa școlară pentru disciplina Educație civică, clasele a III-a și a IV-a, aprobată prin Ordinul ministrului nr. 5003/02.12.2014: o oră pe săptămână, competențele și conținuturile pe clase, activitățile și proiectele propuse, printre care „Mâinile mici fac fapte mari” și regulamentul clasei.
  2. Programa școlară pentru disciplina Educație socială, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin Ordinul ministrului nr. 3393/28.02.2017: o oră pe săptămână, temele pe clase și activitățile de la clasa a VII-a: campania „Candidez pentru funcția de primar”, dramatizarea elaborării legilor, Proiectul Cetățeanul.
  3. Ministerul Educației: Ordinul nr. 3393/2017: programele de gimnaziu intră pe rând, de la clasa a V-a în 2017-2018 la clasa a VIII-a în 2020-2021.
  4. Edupedu.ro: rezultatele elevilor români la studiul internațional ICCS 2022 (10 aprilie 2024): scorul de 470 față de media de 508, nivelurile de competență, voluntariatul și votul pentru reprezentantul clasei.
  5. Ministerul Educației: rezultatele evaluării ICCS 2022: prima participare a României la studiu, cu elevi de clasa a VIII-a.
  6. UNICEF România: Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, versiunea pentru copii: drepturile copilului, pe înțelesul copiilor.
  7. Raportul României către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului: România a ratificat Convenția pe 28 septembrie 1990, prin Legea nr. 18/1990.

Vezi și

Toate ghidurile noastre: Bullying în școli · Valori morale · Inteligența emoțională și stima de sine · Conflicte între copii și comunicare nonviolentă · Școala Altfel: idei de activități · Săptămâna verde: activități și reguli · Roata emoțiilor · Voluntariatul în educație · Comunicarea asertivă · Dezvoltare personală, clasele P - II · Regulile clasei · Empatia la copii · Fișe de colorat cu emoții · Crăciunul la clasă · Formularul 230, pas cu pas · Calendarul de Advent al faptelor bune · Tabelul de recompense pentru copii · Scrisoarea către Moș Crăciun · Educația financiară pentru copii

Vrei lecții despre caracter și comunitate în școala ta?

Opționalul „Educație pentru viață” și programul MaxLeaders aduc la clasă lecții despre valori, responsabilitate și implicare. Scrie-ne și îți spunem cum poate intra școala ta în program.