Inteligența emoțională și stima de sine la copii: ce sunt și cum le crești
Un copil care își înțelege emoțiile și știe cât valorează învață mai ușor, își face prieteni și trece mai bine peste greutăți. Aici găsești ce înseamnă fiecare, ce spun cercetările și ce e de făcut, pas cu pas.
Inteligența emoțională este capacitatea de a recunoaște, de a înțelege și de a gestiona emoțiile, pe ale tale și pe ale celorlalți. Stima de sine este părerea de ansamblu pe care o ai despre propria valoare. Merg împreună: copilul care își înțelege emoțiile nu se sperie de ele, iar copilul care se simte valoros își permite să le recunoască.
Amândouă se învață. O analiză a 213 programe școlare, cu peste 270.000 de elevi, a arătat că elevii care învață la clasă despre emoții și relații se poartă mai bine și au rezultate școlare mai bune (Durlak și colegii, 2011). Acasă, cele mai simple lucruri ajută cel mai mult: cuvinte pentru emoții, laudă pentru efort și răspunderi adevărate.
Ce este inteligența emoțională
Termenul a fost propus în 1990 de psihologii Peter Salovey și John D. Mayer și a devenit cunoscut în 1995, prin cartea lui Daniel Goleman, „Inteligența emoțională” (Encyclopaedia Britannica). Pe scurt, este felul în care te descurci cu emoțiile: ale tale și ale celor din jur.
Salovey și Mayer o descriu prin patru abilități, care se construiesc una peste alta.
1. Vede emoțiile
Recunoaște ce simte el și ce simt cei din jur.
La un copil: „sunt supărat” în loc de o ușă trântită.
2. Le folosește
Se folosește de ce simte ca să gândească și să facă.
La un copil: emoția dinaintea unui concurs îl face să se pregătească mai bine.
3. Le înțelege
Știe de unde vine o emoție și încotro duce.
La un copil: „m-am înfuriat pentru că am crezut că râd de mine”.
4. Le gestionează
Își liniștește emoțiile fără să le ascundă.
La un copil: respiră, numără, pleacă două minute și se întoarce.
Goleman vorbește despre cinci componente:
Inteligența emoțională nu înseamnă să fii mereu calm sau mereu vesel. Înseamnă să știi ce simți, să înțelegi de ce și să alegi ce faci mai departe.
Ce este stima de sine
Stima de sine este răspunsul pe care și-l dă un copil la întrebarea „cât valorez?”. Nu este același lucru cu încrederea în sine: încrederea privește ce pot să fac („pot să rezolv problema asta”), iar stima de sine privește cine sunt („sunt valoros și dacă nu o rezolv”).
Nici cu îngâmfarea nu este același lucru. Copilul care are nevoie să fie mereu primul sau care îi face mici pe alții își apără, de obicei, o stimă de sine fragilă.
Cum se aude, de la o zi la alta
| Stimă de sine scăzută | Stimă de sine sănătoasă | |
|---|---|---|
| Când greșește | „Sunt prost. Nu sunt bun de nimic.” | „Am greșit. Data viitoare fac altfel.” |
| Când e lăudat | Nu crede lauda sau are nevoie de ea tot timpul. | Se bucură și merge mai departe. |
| Când e criticat | Se prăbușește sau atacă. | Ascultă, ia ce e util și nu se simte mai puțin om. |
| În fața unui lucru nou | „Nu pot, nu are rost să încerc.” | „Nu știu încă. Încerc.” |
| Față de ceilalți | Se compară tot timpul și iese mereu în pierdere. | Se poate bucura de reușita altuia. |
Ce spun cercetările
Trei surse diferite: o analiză internațională a programelor școlare, cazurile ajunse la psihologii Salvați Copiii România și studiile făcute pe programul nostru.
Emoțiile învățate la clasă se văd și în note
Locul elevului de mijloc pe scara percentilelor, la rezultatele școlare, fără program și cu program de învățare socială și emoțională
Sursa: Durlak și colegii, Child Development, 2011 (textul întreg). Analiza a pus laolaltă 213 programe școlare, cu 270.034 de elevi de la grădiniță la liceu, și a găsit un câștig de 11 puncte percentile la rezultatele școlare. Elevii din programe și-au îmbunătățit și abilitățile sociale și emoționale, atitudinile și purtarea.
De ce ajung copiii la psiholog
Cele mai dese motive, din 678 de cazuri tratate de psihologii Salvați Copiii România între ianuarie 2022 și decembrie 2023
Sursa: Salvați Copiii România, studiu din mai 2024. Cifrele descriu copiii ajunși în serviciile organizației, nu pe toți copiii din România. Barele sunt desenate pe o scară de la 0 la 200 de cazuri.
Elevii din programul „Eu Aleg”
Media generală, pe o scară de la 1 la 5, în anul școlar 2025-2026
Sursa: studiul CJRAE Hunedoara pentru 2025-2026, cu 6.193 de răspunsuri la evaluarea inițială și 4.470 la cea finală. Diferența este mică, iar studiul o spune. Vezi limitele studiului.
teme mai sus la final
În 2025-2026, elevii din programul „Eu Aleg” au avut scoruri mai mari la sfârșitul anului decât la început, la toate temele.
printre cele mai consistente rezultate
alături de reziliență, responsabilitate și dedicare, în studiul pe 2025-2026. Și în 2024-2025 a fost printre temele cu cele mai mari diferențe față de grupul de control.
de la adulți de încredere
Printre schimbările de purtare cele mai mari, în același studiu: mai puține scuze, iertarea de sine și cererea de sprijin de la adulți de încredere.
Sursa: rapoartele CJRAE Hunedoara, rezumate pe pagina Studii de impact „Eu Aleg”. Rezultatele se bazează pe ce spun elevii despre ei înșiși.
Semnele la care să te uiți
Nu sunt un diagnostic. Sunt lucruri care, dacă se adună și țin mult, merită o discuție liniștită și, la nevoie, un specialist.
Semne că stima de sine este scăzută
- Vorbește urât despre el: „sunt prost”, „sunt urât”, „nu mă place nimeni”.
- Renunță înainte să încerce sau la prima greutate.
- Se teme mult de greșeală și ascunde notele mici.
- Face orice ca să fie acceptat de grup, și lucruri care nu îi plac.
- Nu primește o laudă: o respinge sau o pune pe seama norocului.
- Se compară mereu cu alții, mai ales pe rețelele de socializare.
Semne că are nevoie de ajutor cu emoțiile
- Trece repede de la liniște la furie și se liniștește greu.
- Nu găsește cuvinte pentru ce simte: totul este „bine” sau „nimic”.
- Are dureri de cap sau de burtă înaintea școlii, fără o cauză medicală.
- Evită colegii, pauzele sau activitățile care îi plăceau.
- Doarme prost sau i s-a schimbat pofta de mâncare.
- Nu observă când l-a rănit pe celălalt sau nu îi pasă.
Un singur semn, într-o zi proastă, nu înseamnă nimic. Toți copiii au zile în care spun „nu sunt bun de nimic”. Contează ce se repetă și ce le schimbă viața de zi cu zi.
Ce poți face
Alege cine ești. Pașii sunt mici și se pot începe de azi.
Dacă ești părinte
Dă-i cuvinte pentru emoții
„Pari dezamăgit” sau „văd că ești furios”. Un copil care poate numi ce simte nu mai are nevoie să o arate cu pumnul.
Primește emoția, pune limită faptei
„Ai voie să fii supărat. Nu ai voie să lovești.” Toate emoțiile sunt în regulă. Nu toate faptele sunt.
Laudă efortul, nu eticheta
„Ai muncit mult la asta” în loc de „ești deștept”. Efortul ține de el. Eticheta trebuie apărată.
Dă-i răspunderi adevărate
Stima de sine crește din lucruri duse la capăt, nu din complimente. Un lucru al lui, de care depinde familia.
Lasă-l să greșească
Nu repara tu tot. Întreabă: „ce ai învățat din asta?” și „ce faci data viitoare?”.
Arată-i cum faci tu
„Am avut o zi grea, am nevoie de zece minute de liniște.” Așa învață că emoțiile se spun și se gestionează.
Dacă ești profesor
Începeți ora cu un minut de „cum sunt azi”
Un cuvânt sau o culoare de la fiecare elev. Aflați cu cine lucrați în ora aceea.
Despărțiți greșeala de copil
„Răspunsul e greșit” nu este „ești slab”. Corectați lucrarea, nu elevul.
Dați fiecărui elev un loc în care e bun
Un rol în clasă, o sarcină, un proiect. Fiecare are nevoie de un lucru la care să fie întrebat.
Învățați-i să se oprească
Respirația, număratul, pauza de două minute. Se exersează când clasa e liniștită, nu în mijlocul unui conflict.
Lucrați pe situații reale
Ce s-a întâmplat în pauză e o lecție mai bună decât orice fișă.
Folosiți orele de dirigenție și opționalele
Lecția MaxLeaders „Stima de sine la elevi” și opționalul „Educație pentru viață” vin cu materiale gata făcute.
Dacă ești elev
Spune-i emoției pe nume
„Sunt furios”, „mi-e frică”, „sunt invidios”. Când îi știi numele, ai deja mai multă putere asupra ei.
Oprește-te înainte să răspunzi
Trei respirații. Mesajul scris la nervi poate aștepta până mâine.
Vorbește cu tine cum ai vorbi cu un prieten
Unui prieten care a greșit nu i-ai spune „ești un ratat”. Nu ți-o spune nici ție.
Fă un lucru greu pe zi
Încrederea vine din ce duci la capăt, nu din ce îți spun alții.
Nu te măsura după rețelele de socializare
Acolo vezi ce au ales alții să arate, nu viața lor.
Cere ajutor
Unui părinte, dirigintelui, consilierului școlar. A cere ajutor este un semn de putere.
Un copil care știe cât valorează nu are nevoie să dovedească nimic nimănui și își permite să încerce, să greșească și să ceară ajutor.
Ce facem noi în școli
Stima de sine este una dintre temele pe care profesorii din programul MaxLeaders le țin la clasă și una dintre temele ghidului „Eu Aleg”.
Cifre numărate de Asociația Maxwell România din rapoartele pe care profesorii din programul MaxLeaders le trimit după fiecare lecție. Se actualizează singure.
De la „cine sunt” la „ce pot face pentru alții”
Opționalul „Educație pentru viață”, pentru clasele V-VII, începe cu autocunoașterea: în primul an, „Eu aleg”, elevul află ce contează pentru el. Urmează „Eu acționez”, despre responsabilitate și perseverență, și „Eu inspir”, despre reziliență și curaj în fața greutăților.
Ora nu este una în care profesorul vorbește și elevii notează. Elevii se uită la ei înșiși și aleg un singur lucru de schimbat.
Lecția despre stima de sine, printre cele mai ținute de profesori
Lecții raportate de profesori în programul MaxLeaders, pe teme (primele șase)
Sursa: rapoartele profesorilor din programul MaxLeaders, numărate de Asociația Maxwell România.
Întrebări frecvente
Unde ceri ajutor
Dacă tristețea, teama sau furia țin mult și schimbă viața de zi cu zi a copilului, nu trebuie să vă descurcați singuri.
Programele asociației pornesc de la ideile lui John C. Maxwell, autor a peste 100 de cărți despre leadership. Ideea care le leagă: influența se construiește din caracter, iar caracterul se formează de mic.
Ghidurile „Eu Aleg”, „Eu Acționez” și „Eu Inspir”, folosite în școli, au fost create de fundația lui nonprofit, Maxwell Leadership Foundation, iar Asociația Maxwell România le-a tradus și adaptat pentru școlile de la noi. Despre John C. Maxwell și programul pentru școli.
Sorin Popa, președintele Asociației Maxwell România și al Maxwell Leadership România.
Ultima revizuire: 12 noiembrie 2026. Scris de echipa Asociației Maxwell România.
Surse
Toate cifrele din pagină vin de aici. Cifrele despre lecțiile asociației sunt numărate de noi și sunt marcate ca atare. Semnele și pașii sunt îndrumări generale, nu un diagnostic, și nu înlocuiesc sfatul unui specialist.
- Encyclopaedia Britannica: „Emotional intelligence”: cine a propus termenul, cele patru abilități descrise de Salovey și Mayer și cele cinci componente descrise de Goleman.
- Durlak, Weissberg, Dymnicki, Taylor și Schellinger, „The impact of enhancing students' social and emotional learning”, Child Development, 2011: analiză a 213 programe școlare de învățare socială și emoțională, cu 270.034 de elevi, de la grădiniță la liceu.
- CASEL: textul întreg al aceleiași analize: cu metoda și cu toate rezultatele.
- Salvați Copiii România, studiu din mai 2024: cazurile ajunse în serviciile de terapie psihologică ale organizației între ianuarie 2022 și decembrie 2023.
- CJRAE Hunedoara: studiile de impact ale programului „Eu Aleg”: trei rapoarte anuale, pentru anii școlari 2023-2024, 2024-2025 și 2025-2026.
- Asociația Maxwell România: Studii de impact „Eu Aleg”: rezumatul celor trei rapoarte, cu limitele fiecăruia și cu documentele întregi.
Vezi și
Valori morale
Ce sunt, 12 exemple pe înțelesul copiilor și cum se învață, acasă și la clasă.
Citește ghidul →Bullying în școli
Ce este, cum îl recunoști și ce pot face elevii, părinții și profesorii.
Citește ghidul →Studii de impact „Eu Aleg”
Ce s-a schimbat la elevii care au parcurs ghidul, măsurat în fiecare an de CJRAE Hunedoara.
Vezi rezultatele →Vrei lecția despre stima de sine în școala ta?
Lecțiile sunt ținute la clasă de profesorii din programul MaxLeaders. Scrie-ne și îți spunem cum poate intra școala ta în program.