
Comunicarea asertivă: cum spui ce gândești, fără să taci și fără să rănești
Ce este comunicarea asertivă, cum o deosebești de cea pasivă și de cea agresivă, opt tehnici explicate cu exemple și 12 exerciții pentru clasă și acasă.
Comunicarea asertivă înseamnă să spui direct și calm ce gândești, ce simți și ce vrei, cu respect pentru celălalt. Stă între comunicarea pasivă, în care taci ca să eviți conflictul, și cea agresivă, în care câștigi cearta, dar strici relația.
Asertivitatea se învață. Mai jos sunt cele patru feluri de a răspunde, cu exemple, opt tehnici pe care le poate folosi oricine și 12 exerciții pentru cei mici, pentru gimnaziu și liceu și pentru familie.
Răspunzi asertiv? 5 situații
Alege răspunsul care ți se pare cel mai potrivit. După fiecare situație vezi explicația, iar la final primești fișa de exerciții, gratuit.
Nu este un test psihologic. Răspunsurile vin din acest ghid și din sursele lui.
Un coleg îți cere tema să o copieze, a treia oară săptămâna asta.
Ce răspunzi?
Primul răspuns e pasiv: cedezi și te superi. Al treilea e agresiv: jignește. Al doilea spune „nu” clar, fără scuze lungi, și propune altceva.
Profesorul ți-a trecut o notă mai mică decât crezi că meritai.
Ce faci?
Primul e pasiv-agresiv: nemulțumirea iese pe ocolite. Al treilea e agresiv și îl pune pe profesor în defensivă. Întrebarea calmă, între patru ochi, are cele mai mari șanse.
Copilul tău a lăsat iar hainele pe jos în cameră.
Ce mesaj e asertiv?
Mesajul la persoana I spune ce s-a întâmplat, ce simți, de ce și ce vrei, fără etichete. „Ești dezordonat” atacă persoana, nu fapta.
Un prieten insistă să chiulești cu el de la oră.
Ce funcționează când insistă?
Tehnica discului stricat: repeți calm aceeași propoziție. Scuzele noi deschid o negociere, amenințarea transformă refuzul în ceartă.
Spui „nu sunt de acord” cu privirea în pământ și vocea stinsă.
Ce aude celălalt?
Tonul, privirea și postura transmit și ele un mesaj. Un „nu” spus calm, cu privirea în ochii celuilalt, e mai credibil decât același „nu” spus în șoaptă.
Ai răspuns corect la 0 din 5.
Vorbești asertiv.
Știi diferența dintre pasiv, agresiv și asertiv. Fișa de exerciții te ajută să o predai mai departe: copiilor, elevilor sau colegilor.
Ești pe drumul bun.
Recunoști răspunsul asertiv în majoritatea situațiilor. Tehnicile din ghid, cu exemple, te ajută să-l găsești și în cele grele.
Merită să exersezi.
Nu ești singur: e greu să vorbești asertiv când ești supărat. Ghidul are opt tehnici simple, iar fișa de exerciții le face ușor de exersat.
Ce este comunicarea asertivă
Psihologii care au trecut în revistă cercetarea despre asertivitate o leagă de capacitatea de a te susține singur: de a-ți spune dorințele, nevoile, gândurile și emoțiile (Speed și colaboratorii, 2018). Asertiv înseamnă să faci asta fără să-i calci pe alții în picioare.
Asertivitatea nu înseamnă să câștigi orice discuție și nici să vorbești mai tare. Înseamnă ca celălalt să afle clar ce vrei, iar relația să rămână întreagă. Uneori răspunsul asertiv este un „nu” scurt, alteori o întrebare, alteori doar ascultare.
Vestea bună: asertivitatea se învață. Nu e o trăsătură cu care te naști, ci o deprindere, iar școala românească o predă la ora de Consiliere și dezvoltare personală.
Patru feluri de a răspunde
Aceeași situație, patru răspunsuri. Doar unul rezolvă problema fără să strice relația.
Situația: Un coleg îți ia caietul de pe bancă fără să te întrebe, a treia oară săptămâna asta.
Pasiv
Taci, eviți privirea, spui „lasă, nu-i nimic” chiar dacă te deranjează.
„A, da, ia-l... nu-i problemă.”
Colegul nu află că te deranjează. Tu rămâi supărat și data viitoare se repetă.
Agresiv
Ridici tonul, acuzi, jignești. Câștigi momentul, dar pierzi omul.
„Iar mi-ai luat caietul? Ești un hoț, nu te mai suport!”
Colegul se apără sau se înfurie. Discuția devine ceartă, iar problema rămâne.
Pasiv-agresiv
Spui „e în regulă”, dar te răzbuni pe ocolite: ironii, bosumflare, bârfă.
„Sigur, ia-l. Oricum tu nu-ți scrii niciodată temele.”
Colegul simte înțepătura, dar nu știe ce vrei. Relația se strică încet.
Asertiv
Răspunsul care rezolvăSpui calm, direct și cu respect ce s-a întâmplat, ce simți și ce vrei.
„Când îmi iei caietul fără să întrebi, mă enervez, pentru că am nevoie de el. Te rog să mă întrebi înainte.”
Colegul știe exact ce vrei. Tu ți-ai spus părerea, iar el nu a fost umilit.
Opt tehnici, cu exemple
Fiecare tehnică are formula și un exemplu din viața de zi cu zi. Sunt propunerile noastre, pentru copii, adolescenți și adulți.
1Mesajul la persoana I
Vorbești despre tine, nu despre vina celuilalt. „Eu simt” în loc de „tu ești”.
Cum faci: Când (ce s-a întâmplat, fără etichete), mă simt (emoția), pentru că (nevoia ta). Te rog să (ce vrei concret).
„Când vorbești peste mine, mă simt ignorat, pentru că vreau să-mi termin ideea. Te rog să mă lași să termin.”
Atenție: Fără „tu mereu” și „tu niciodată”: sunt acuzații deghizate.
2A spune „nu” fără scuze lungi
Un „nu” scurt și politicos e mai ușor de primit decât trei scuze inventate.
Cum faci: Mulțumești, spui „nu” clar și, dacă vrei, o propunere. Atât.
„Mulțumesc că te-ai gândit la mine, dar nu pot vineri. Sâmbătă aș putea.”
Atenție: Nu datorezi o explicație pentru fiecare „nu”.
3Discul stricat
Când celălalt insistă, repeți calm aceeași propoziție, fără să te enervezi și fără să intri în dispută.
Cum faci: Alegi o propoziție scurtă și o repeți, cu aceleași cuvinte, de câte ori e nevoie.
„Înțeleg că vrei să copiezi tema, dar nu ți-o dau.” „Hai, doar azi!” „Înțeleg, dar nu ți-o dau.”
Atenție: Folosește-o la presiune, nu într-o discuție în care celălalt are dreptate.
4A cere clar ce ai nevoie
Oamenii nu ghicesc. O cerere clară are mai multe șanse decât o aluzie.
Cum faci: Spui ce vrei, de la cine și până când. O singură cerere odată.
„Mamă, am nevoie să mă ajuți la proiectul de istorie mâine, între 5 și 6.”
5A primi o critică
Asculți până la capăt, întrebi ce anume nu a mers, recunoști ce e adevărat și spui ce faci mai departe.
Cum faci: Ascult, întreb, recunosc partea adevărată, spun ce schimb.
„Deci tema mea a fost prea scurtă. Ce ar fi trebuit să mai conțină? Da, am grăbit-o. Data viitoare încep mai devreme.”
Atenție: A recunoaște o greșeală nu înseamnă a te face mic.
6A face și a primi complimente
Un compliment sincer și precis întărește relația. Primit cu un „mulțumesc”, nu cu „ei, lasă”.
Cum faci: Spui ce anume ți-a plăcut, concret. Când primești unul, spui „mulțumesc”.
„Mi-a plăcut cum ai explicat exercițiul la tablă, l-am înțeles abia acum.” „Mulțumesc!”
7Ascultă înainte să răspunzi
Asertiv nu înseamnă să vorbești mai mult. Înseamnă să înțelegi și apoi să spui ce ai de spus.
Cum faci: Repeți pe scurt ce ai auzit și întrebi dacă ai înțeles bine. Abia apoi răspunzi.
„Deci te-ai supărat că n-am venit la film fără să te anunț. Așa e?”
8Corpul spune și el
Tonul, privirea și postura pot contrazice cuvintele. Un „nu” spus cu ochii în pământ sună a „poate”.
Cum faci: Stai drept, privește omul, vorbește calm, cu volum normal. Fără degete arătate și fără brațe încrucișate.
Aceeași propoziție, „Nu sunt de acord”, spusă o dată în șoaptă și o dată calm, cu privirea în ochi.
Fișa de exerciții, de tipărit
Cele patru stiluri, cele opt tehnici și cele 12 exerciții, pe trei pagini A4. Gratuit, în PDF.
Ce spune programa școlară
Comunicarea asertivă face parte din programa de Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu, aprobată în 2017. La clasa a VII-a, elevii învață să se exprime asertiv în interacțiunile de la școală, din familie și din comunitate: deosebesc comportamentul asertiv de cel pasiv și de cel agresiv și exersează răspunsuri de toate trei felurile.
Exercițiile de mai jos se potrivesc la ora de dirigenție. Pentru clasele mici, le-am făcut mai simple, cu personaje și culori.
Asertivitatea ajută și împotriva bullyingului, dar nu singură. Într-un studiu cu elevi, un program de opt ședințe i-a făcut mai asertivi și a scăzut numărul celor agresați, dar nu i-a schimbat pe cei care agresau (Avşar și Ayaz Alkaya, 2017). Despre ce mai poate face școala, citiți ghidul nostru despre bullying.
12 exerciții pentru clasă și acasă
Pe trei teme: cu cei mici, la gimnaziu și liceu, acasă în familie. Apasă pe un exercițiu ca să vezi pașii, ce vă trebuie și cât durează. Sunt propunerile noastre.
1. Cu cei mici
Clasa pregătitoare - a IV-a, 6-10 ani
Șoricelul, leul și omul
Trei personaje pentru cele trei stiluri: șoricelul tace, leul răcnește, omul spune ce simte cu respect.
25 de minute6-10 ani
Cum faceți
- Desenați pe tablă un șoricel, un leu și un om și spuneți ce face fiecare când e supărat.
- Citiți o situație simplă: „Un coleg îți ia creionul fără să întrebe.”
- Trei copii joacă, pe rând, șoricelul, leul și omul.
- Întrebați clasa: cum s-a simțit colegul care a primit răspunsul? Care a rezolvat problema?
Ce vă trebuie
Tablă, 4-5 situații scrise pe cartonașe.
Ce rămâne: Copiii pot spune „am vorbit ca un leu” și își corectează singuri tonul.
Semaforul vocii
Copiii exersează aceeași propoziție cu voce mică, prea tare și potrivită.
15 minute6-10 ani
Cum faceți
- Alegeți o propoziție: „Te rog să-mi dai mingea înapoi.”
- Roșu: o spun în șoaptă, cu capul plecat. Galben: o strig. Verde: o spun calm, privindu-l pe celălalt.
- Fiecare copil încearcă toate trei culorile.
- Întrebați: la care culoare ai fi dat mingea înapoi?
Ce vă trebuie
Trei cartonașe: roșu, galben, verde.
Ce rămâne: Un semnal simplu pe care învățătorul îl poate arăta oricând: „verde, te rog”.
Cutia cu „nu”-uri
Copiii învață că pot spune „nu” politicos, fără să se certe.
20 de minute7-10 ani
Cum faceți
- Într-o cutie puneți bilețele cu cereri: „Îmi dai sandvișul tău?”, „Hai să ne batem joc de el!”.
- Fiecare copil trage un bilet și răspunde cu „Nu, mulțumesc” sau „Nu, nu vreau să fac asta”.
- Discutați: la care cereri e bine să spui „nu”, chiar dacă cere un prieten?
- Lăudați „nu”-urile spuse calm și clar.
Ce vă trebuie
O cutie, 10-15 bilețele cu cereri.
Atenție: Includeți și cereri la care „da” e răspunsul bun, ca să nu iasă „nu” la orice.
Ce rămâne: Copii care știu că un „nu” spus frumos nu e o obrăznicie.
Eu simt când...
Copiii completează propoziția „Eu mă simt... când...” despre întâmplări din ziua lor.
20 de minute7-10 ani
Cum faceți
- Scrieți pe tablă: „Eu mă simt ... când ... . Aș vrea ... .”
- Dați un exemplu al vostru, simplu și adevărat.
- Fiecare copil completează propoziția despre o întâmplare de la școală.
- Cei care vor o citesc. Fără comentarii despre emoții „bune” sau „rele”.
Ce vă trebuie
Tablă, foi, creioane.
Ce rămâne: Primul pas spre mesajul la persoana I: copilul își numește emoția și ce vrea.
2. La gimnaziu și liceu
Clasele a V-a - a XII-a, ora de dirigenție
Trei răspunsuri la aceeași situație
Elevii scriu răspunsul pasiv, cel agresiv și cel asertiv la o situație reală.
40 de minute11-18 ani
Cum faceți
- Împărțiți clasa în grupe de patru și dați fiecărei grupe o situație: un profesor greșește nota, un prieten te bârfește.
- Grupa scrie trei răspunsuri: pasiv, agresiv, asertiv.
- Fiecare grupă joacă doar răspunsul asertiv. Ceilalți spun dacă sună firesc.
- Încheiați cu întrebarea: care răspuns ți-e cel mai greu să-l dai în viața reală?
Ce vă trebuie
Situații scrise pe foi, câte una pe grupă.
Ce rămâne: Elevii recunosc stilurile la ei și la alții.
Rescrie mesajul
Mesaje agresive sau pasive, de pe grupul clasei, rescrise asertiv.
30 de minute12-18 ani
Cum faceți
- Pregătiți 8-10 mesaje inventate, tipice pentru un grup de chat: „Iar n-ați făcut nimic la proiect, sunteți jalnici.”
- În perechi, elevii le rescriu folosind „Când..., mă simt..., pentru că..., te rog...”.
- Citiți câteva variante și votați-o pe cea care ar rezolva problema.
- Discutați de ce în scris se înțelege mai greu tonul.
Ce vă trebuie
Mesajele, tipărite sau proiectate.
Ce rămâne: Un grup de clasă în care se ceartă mai puțin.
Discul stricat, în perechi
Unul insistă, celălalt își ține „nu”-ul calm, repetând aceeași propoziție.
25 de minute11-18 ani
Cum faceți
- Explicați tehnica discului stricat și dați un exemplu.
- În perechi: A cere ceva insistent (tema de copiat, să chiulească de la oră), B refuză cu aceeași propoziție.
- După două minute, schimbați rolurile.
- Discutați: ce te-a făcut să cedezi? Ce te-a ajutat să rămâi calm?
Ce vă trebuie
Cartonașe cu cereri insistente.
Atenție: Alegeți cereri realiste, dar fără să ridiculizați pe cineva din clasă.
Ce rămâne: O propoziție exersată pentru presiunea grupului.
Critica primită
Elevii exersează cum primesc o critică fără să se apere și fără să se facă mici.
30 de minute13-18 ani
Cum faceți
- Dați exemple de critici: „Prezentarea ta a fost plictisitoare.”
- Elevul răspunde în patru pași: ascultă, întreabă ce anume, recunoaște ce e adevărat, spune ce schimbă.
- Colegii observă: a sărit la apărare? S-a umilit? A rămas calm?
- Încheiați cu o critică pe care elevul a primit-o de curând și cum ar răspunde acum.
Ce vă trebuie
Foi cu critici scrise.
Ce rămâne: Elevi care primesc feedback la proiecte fără să se certe.
3. Acasă, în familie
Părinți și copii, de la 6 ani
Regula celor trei propoziții
La o ceartă în familie, fiecare spune doar trei propoziții: ce s-a întâmplat, ce simt, ce vreau.
10 minute, când e nevoieDe la 6 ani
Cum faceți
- Explicați regula într-un moment liniștit, nu în mijlocul certei.
- La prima ceartă, opriți-vă și spuneți: „Trei propoziții fiecare.”
- Fiecare vorbește fără să fie întrerupt.
- Căutați împreună o soluție pe care o acceptă toți.
Ce vă trebuie
Nimic, doar răbdare.
Ce rămâne: Certuri mai scurte și copii care își spun părerea fără să țipe.
Părintele dă exemplul
Copiii învață mai mult din cum le vorbiți decât din ce le spuneți despre comunicare.
O săptămânăOrice vârstă
Cum faceți
- O săptămână, înlocuiți „Iar ai lăsat camera vraiște!” cu un mesaj la persoana I.
- Când greșiți, spuneți: „Am ridicat tonul, îmi pare rău. Voiam să spun că...”
- Spuneți „nu” la cererile copilului calm și scurt, fără să cedați după a zecea insistență.
- La final de săptămână, întrebați copilul ce a observat.
Ce vă trebuie
O foaie pe frigider cu formula „Când..., mă simt..., pentru că..., te rog...”.
Ce rămâne: Copilul preia formula fără să i-o predați.
Jocul de rol la cină
Exersați acasă situațiile grele de la școală înainte să se întâmple.
10 minute8-16 ani
Cum faceți
- Întrebați copilul ce situație îl pune în încurcătură: un coleg care cere tema, un profesor care greșește.
- Jucați scena: părintele e colegul, copilul răspunde.
- Schimbați rolurile, ca copilul să vadă cum sună din partea cealaltă.
- Alegeți împreună o propoziție pe care copilul o poate folosi a doua zi.
Ce vă trebuie
10 minute la masă.
Ce rămâne: Copilul are pregătit un răspuns, nu doar curaj.
Cererea de la sfârșit de săptămână
Fiecare membru al familiei face o cerere clară pentru săptămâna care vine.
15 minute pe săptămânăDe la 7 ani
Cum faceți
- Duminică seara, fiecare spune un lucru de care are nevoie de la ceilalți.
- Cererea are trei părți: ce, de la cine, până când.
- Ceilalți pot spune „da”, „nu” sau „da, dar altfel”.
- Duminica următoare, vedeți ce s-a întâmplat.
Ce vă trebuie
O foaie cu cererile, pe frigider.
Ce rămâne: O familie în care se cere direct, nu prin reproșuri.
Întrebări frecvente
Programele asociației pornesc de la ideile lui John C. Maxwell, autor a peste 100 de cărți despre leadership. Ideea care le leagă: influența se construiește din caracter, iar caracterul se formează de mic.
Ghidurile „Eu Aleg”, „Eu Acționez” și „Eu Inspir”, folosite în școli, au fost create de fundația lui nonprofit, Maxwell Leadership Foundation, iar Asociația Maxwell România le-a tradus și adaptat pentru școlile de la noi. Despre John C. Maxwell și programul pentru școli.
Sorin Popa, președintele Asociației Maxwell România și al Maxwell Leadership România.
Ultima revizuire: 16 noiembrie 2026. Scris de echipa Asociației Maxwell România.
Surse
Definiția și dovezile vin din sursele de mai jos. Exemplele, tehnicile și exercițiile sunt propunerile noastre.
- Programa școlară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin Ordinul ministrului nr. 3393/28.02.2017: la clasa a VII-a: exprimarea asertivă în interacțiunile școlare, familiale și comunitare, comportamentul asertiv, pasiv și agresiv, exerciții de formulare a răspunsurilor.
- Speed, B. C., Goldstein, B. L. și Goldfried, M. R. (2018). Assertiveness training: A forgotten evidence-based treatment. Clinical Psychology: Science and Practice, 25(1): trecere în revistă: asertivitatea este legată de multe probleme clinice, iar antrenamentul asertivității este o intervenție valoroasă, deși cercetarea pe tema aceasta s-a rărit.
- Avşar, F. și Ayaz Alkaya, S. (2017). The effectiveness of assertiveness training for school-aged children on bullying and assertiveness level. Journal of Pediatric Nursing, 36, 186-190: program de opt ședințe pentru elevi: a crescut nivelul de asertivitate și a scăzut victimizarea, dar nu a schimbat comportamentul celor care agresau.
Vezi și
Conflicte și comunicarea nonviolentă
Cum îi ajuți pe copii să rezolve singuri o ceartă, pas cu pas.
Citește ghidul →Bullying în școli
Ce este, cum îl recunoști și ce pot face elevii, părinții și profesorii.
Citește ghidul →Inteligența emoțională și stima de sine
Ce sunt și cum le crești la copii, cu semnele la care să te uiți.
Citește ghidul →Toate ghidurile noastre: Bullying în școli · Valori morale · Inteligența emoțională și stima de sine · Conflicte între copii și comunicare nonviolentă · Școala Altfel: idei de activități · Săptămâna verde: activități și reguli · Roata emoțiilor · Voluntariatul în educație · Dezvoltare personală, clasele P - II
Vrei lecții despre relații și alegeri în școala ta?
Profesorii din programul MaxLeaders țin la clasă lecții despre caracter, relații și alegeri, printre care comunicarea nonviolentă și prevenirea bullyingului. Scrie-ne și îți spunem cum poate intra școala ta în program.